Mama

Necrutator, fara s-o intrebe daca vrea

Cerne timpul anii peste mama mea.

Ma tinea de mana cand ieseam la o plimbare,

Cum isi tin toate mamele de mana fiii.

Iar cand gaseam cate o cale de scapare,

Ma smuceam din mana ei sa nu rada copiii.

Mi-o amintesc cum ma striga din geam,

Ca s-a facut tarziu, ca si maine e o zi

„Inca cinci minute”, mai mereu o amageam...

Si mai stateam un pic pe-afara cu ceilalti copii.

Dac-as fi mic iar nu m-as mai smuci din mana ei,

As veni cu cinci minute mai devreme de la joaca,

N-am mai avea o cearta fara vreun temei,

N-as mai zice „nu vreau” dupa ce-mi spune „incearca!”.

Daca Basescu era pe Titanic...

Romania, dupa 8 ani sub Basescu

O idee pentru noul slogan basescian

De ce Mihai Cioată ?

Se apropie cu pași mărunți, dar rapizi, o zi decisivă pentru Vatra Dornei: 10 iunie 2012, o zi în care locuitorii a ceea ce era odată „perla Bucovinei” își pot alege conducătorul pentru următorii patru ani.

Acestea sunt primele alegeri locale la care am drept de vot, având în vedere că în 2008 aveam doar 17 ani. Dar nu am pierdut nimic! Acum patru ani, partidele, în încercarea de a oferi dornenilor pe „cei mai buni dintre cei mai buni”, au venit cu o paletă de candidați șterși, ursuzi, fără credibilitate, aceiași pe care îi știm parcă de o viață. Și de data aceasta, partidele s-au întrecut, din nou, în mediocritate, în neputința de a scoate în față un candidat măcar placut ochiului.

2012 aduce însă pe scena politicii dornene un nou candidat, unul independent; un om ce nu depinde de nicio formațiune politică și care nu trebuie să joace dupa cum îi cântă niște „unii” dintr-un partid cu interese evidente! Nicidecum nu-l pot numi „politician” pentru că nu e făcut din aluatul presat de aceeași și aceeași matriță care i-a modelat pe toți demagogii de după ’89.  Acesta este Mihai Cioată, un om care chiar are habar de problemele cu care se confruntă societatea dorneană. De ce spun că are habar? Pentru că vine din domeniul mass-mediei, astfel încât meseria îl obligă să fie pus la curent cu toate neregulile (și nu puține la număr) din interiorul granițelor orașului și nu numai. Urăsc clișeele, dar mi se pare oportun să folosesc unul în cazul lui Mihai Cioată; el e într-adevar un „om dintre oameni”. Dar nu pe sistemul băsescian!

Pe 9 iunie voi susține un examen, după care mă urc în primul tren și vin acasă să îl votez pe MIHAI CIOATĂ!

As numi-o dragoste...

Ma aplec ca sa-ti soptesc intr-o doara,

Alunec inainte pe respiratia ta,

Precum octava desprinsa din vioara,

Sa simt din nou ca esti a mea.

Anotimpurile laolalta ne urmaresc pe geam,

Fulgera si tuna printre raze, printre fulgi...

De nervi si de frustrare ca numai eu pot sa te am.

Cimitirele se-ntorc pe dos si se leapada de cruci.

Bunicii

C-un picior indoit peste picior

Sta bunicul pe acelasi scaun invechit,

Oftand a suparare, cu un accent de dor,

Trecandu-si mana prin parul tot mai albit.

Iar bunica,parca mai lipsita de putere,

Se ridica pentru a ma cuprinde dragastos,

Iar apoi ma-mbie cu un compot de mere.

Il cunosc dintr-o suta de indata ce-l miros.

Pe dinauntru plang si sunt mahnit,

Gandindu-ma ca ei sunt cei ce m-au crescut.

Anii s-au tot scurs si-au imbatranit.

Iar eu ma tot gandesc la ce-i mai de temut.

Femeia

Poate sa creeze dependenta,

Pentru ea razboaie se pot naste.

O cunoastem doar in aparenta,

In esenta nimeni n-o cunoaste.

Nu conteaza ca e iarna,

Sau ca strugurii s-or coace,

Femeia dainuieste-n drama,

Caci drama-n frumusete zace.

N-am iubit insa pe una.

Tentat fiind de efemer,

N-am vazut de stele luna,

Si nici in dragoste vreun tel.

Tu-mi esti zorii diminetii,

Tu-mi esti ziua cand se-ncheie

Esti busola frumusetii.

Esti, intr-un cuvant, femeie.

Tehnologia la sat

Fiind satul de burlacie si de umblat din floare-n floare,

Azi Brandusa, maine Lăcri...numa’ munca si sudoare,

Am decis sa-mi caut mandra, ca-s si eu flacau dragut.

Ea sa fie mai frumoasa c-Angelina lu’ Brăduţ.

Mi-am facut si cont pi feisbuc, ca acolo-i plin de fete,

Unele pozand la soba, altele la crasma bete.

Ii multumesc lu’ Costelus,bine ca l-am ascultat

Cand mi-a zis sa-mi fac cont, tare mult m-a ajutat!

Domnilor cu internetu’ le sunt si lor indatorat

Ca au adus tehnologie din oras pana in sat.

Urmatoru’ pas a fost sa ma trag si eu in poza.

Am noroc de tuşi Leana, care s-a stins de la ciroza

Si ne-a lasat drept mosternire aparatul digital

Plus vreo cateva gaini, porcu’, vaca si un cal.

Leg c-o funie aparatul ca sa-l port mandru la chiept,

Ii dau un beep lu’ Costelus, dupa care il astept.

Azi e zi de tras in poza si tre’ sa ma spal nitel,

Costelus aduce piaptanu’ si borcanele de gel.

Pana ce sa ies din casa, schimb vreo doua-trei camesi

Si apoi ma trag in poza cocotat intr-un cires.

Merg la domn primar, sa ma primeasca-n audienta,

Dar era cam afumat de o oarecare influenta.

Neavand noroc sa ma pozez cu domn’ primar,

Dom’ Petrica i se zice, ăl dintaiu’ gospodar,

Incalec in trasura si-i dau bice cat vad cu ochii,

Indreptandu-ma cu Costel catre casa popii.

Popa locuieste in biserica, ca de vreo cinci luni sau sase

L-o prins preoteasa inseland-o cu vreo trei enoriase.

Fac cu el o poza, tinand apartu’ de sus in jos,

Ca sa vada fetele cat mi-s eu de credincios.

Cum ma grabesc s-ajung la leptop sa arat cum m-am pozat

Ma impiedic de borcanu’ pus de mama la murat.

Chiar si azi ma amuz si rad fara dintii de sus,

Cum m-am ales fara vreo mandra, dar cu trei plombe de pus.

Sunt sarac

Sunt frumos, dar sunt sarac,

N-am un ban in portofel.

N-am cu ce sa ma imbrac,

N-am nimic in frigider.

Sunt frumos, dar sunt sarac,

N-am macar o bicicleta,

Totusi, fetele ma plac.

Sa le scot la suc, fac cheta.

Sunt frumos, dar sunt sarac.

Nu suport banu’ de fel.

Dumnezeu mi-a dat stomac

Sa nu am ce baga in el.

Sunt frumos, dar sunt sarac.

Dar visez sa-mi iau masina!

Cand aud de cozonac,

Mi se face pielea de gaina.

Sunt frumos, dar sunt sarac.

Ma rog la Dumnezeu sa mai dea o ploaie,

Sunt si eu un om si tre’ sa fac

Din cand in cand cate o baie.

Sunt frumos, dar sunt sarac.

Macar chilotii zilnic sa ii schimb,

Numa’ ca ii schimb pe dos,

Nu am bani nici sa ma plimb.

Sunt sarac, dar sunt frumos.

Pitzipoanca

Pitziponcis mono aqua minerala,

Din care sta si suge toata seara,

Pitzipoanca, sub denumirea sa comuna,

O specie de femeie sa-i spunem nocturna.

Povestea ei incepe de la o varsta prematura.

Afland ca nu doar mancarea se baga-n gura,

Tanara noastra, sa-i spunem Lisa,

(Caci nu am vreo amica cu acest nume),

Gaseste un alt mod de-as folosi...potentialul:

Cel mai vechi job din lume.

Prostituata n-ar fi nici in ruptul capului,

Cica e-o fata cu principii, data dracului!

A trecut prin liceu, ca Voda prin loboda,

Prostind-o pe ma-sa ca-i virgina si gura lumii sloboda.

Obisnuita doar cu pielea masinilor furate,

A ajuns in Cluj cu trenul, c-un ghiozdan de haine-n spate.

Mica si secsoasa printesa de pe tarla,

S-a inscris la facutlate sa devina „cineva”.

Cum sa-i stea capu’ la cursuri, seminarii,la-nvatat?  

Cand ea tre’ sa aiba fani,

Sa se-nhaite cu golani.

Trebuia schimbata si garderoba,

Insa mai greu cu fapta decat cu vorba.

„Ce sa fac? De unde bani sa-mi iau pantofi?

N-am pe card decat de o kila de cartofi.”

Auzira ea de un loc numit Obsession,

Unde cica toate mandrele sunt fashion,

Locul ideal de stors bani si de produs

Baietasi cu masini numa’ de la bemveu’ in sus.

Vrand sa se imbrace si ea frumos,

Ca s-atraga doar masculi cu portofelul gros,

Si-a intrebat prietenele daca n-o imprumuta

Cu niste toale mai de Doamne-ajuta.

Dupa multe rugaminti si tot atatea telefoane,

Lisa noastra facu rost de haine.

„Nicaieri pe lume prietene ca ale mele!”.

Se-mbraca, se aranja, dar uitara sa se spele.

Odat-ajunsa-n club fara bani in buzunare,

Caci i-a spart pe toti deodata pe intrare,

Incepu sa faca valva, taind orice respiratie,

C-un miros de spray de dama combinat cu transpiratie.

Voi scurta putin povestea, sa nu-ti pierzi din interes

Caci deja am ajuns la al 43-lea vers,

Isi gasira in Obsession tot un fel de Irinel,

Cu capu’ putin cam gol (adica era chel),

Si, drept incheiere, fete si baieti,

Au traiat fericiti pana la adanci batraneti.