De dupa bar totul pare banal, firesc... inca unul dintre cei multi care ar alege oricand cea mai simpla cale de „a face un ban cinstit”; un peisaj dezolant pe care il regasesti in orice bodega din Romania, in care personajele principale constau intr-o barmanita de vreo patru zeci de ani (fara studii superioare) si Jucatorul ce nu isi poate vedea viitorul de iluziile „potului cel mare”. Cel din urma mentionat mai vine la pachet cu prietenul sau de nadejde, cel care, odata intrat in bodega, mesteca fara prea multa putere de convingere cuvinte precum „Mai mult de 500 nu bagi in seara asta!”; de prisos! Jucatorul va avea mereu grija fie sa plece cu banii inmultiti de cel putin doua ori, fie sa ramana gol pe dinauntrull buzunarelor. Iar, de cele mai multe ori, cea de-a doua varianta se pliaza perfect pe profilul Jucatorului.
Eu, cel care scrie, sunt prietenul de nadejde. Cel care, asa cum am mentionat, am incercat deseori pe durata unei seri de gambling sa il fac prin orice metoda sa se ridice de pe scaunul metalic cu musama vopsita visinie (speciala pentru dosul Jucatorului). Insa, atentia sa era focalizata pe nimic altceva decat clasicele fructe oranduite pe ecran: septarii, care, potrivit Jucatorului, erau cei mai valorosi dintre toate simbolurile, portocalele si strugurii care, de asemeni potrivit Jucatorului, in formatie de patru sau cinci pe aceeasi linie, i-ar fi oferit cale libera catre „State”, si ciresele care reprezinta o cota nesemnificativa, ce lasa mereu loc pentru a fi batute*.
Si cat de receptiv ar mai fi putut fi Jucatorul la orice apelativ al prietenului sau de nadejde (prostule, retardatule, handicapatule etc.), in timp ce se savura fiecare imbucatura din salata de fructe? Nici macar mirosul infundat de fum de tigara, bere Noroc si somer de 47 de ani nu ar fi atins narile Jucatorului si, vorba fi intre noi, sunt destul de mari.
Si, in cele din urma, totul se rezuma la o simpla bataie cu palma. Utlima din seria multora, odata cu sunetul carora Jucatorul trasarea in speranta ca o valiza din bani va pica din cer. Utlima bataie, cu o mana pe butonul inrosit de atatea palme, cu speranta ca aparatul „sa ii mai dea ceva”, iar cealalta pe clanta, cu gandul luat chiar si de la banii (nu putini) pe care Jucatorul i-a mai investit inca o data.
*a fi batute=expresie folosita de jucatorii de noroc, ce consta in ghicirea culorii pe care o are urmatoarea carte afisata de aparat, prin apasarea unuia dintre butoanele „Rosu” sau „Negru”.
